MI|CAREA NOUA ER}
Fondatorul : Fiind un amestec eclectic
al multor religii \i filozofii vechi \i noi, nu exist] un fondator unic.
Data fond]rii: Mul[I atribuie apari[ia
curentului Mi\carea Noua Er] (MNE) ca evoluqnd din mi\c]ri oculte, cum ar fi,
New Thought (Noua Gqndire) \i Theosophy (Teosopia) de la sfqr\itul anilor
1800 \i, din mi\carea contra culturii din anii 1960. Oricum, formele
r]d]cinilor ei sunt =n prezent exprimate =n ispita lui Satan din Genesa 3 \i
din crezurile multor religii p]gqne \i estice, vechi de mii de ani.
Publica[ii oficiale: Datorit] lipsei
unei organiza[ii centrale \i datorit] diversit][ii punctelor considerate, de
c]tre aderen[ii diferitelor grupuri Noua Er], ca esen[iale, exist] =n mod
literal sute de publica[ii. Unele publica[ii \i jurnale cunoscute sunt New
age Journal, Body Mind Spirit, Joga Journal, Gnosis, East West, Noetic
Sciences \i Omega.
Alte nume: Higher Consciousness
Movement (Mi\carea unei Cuno\tin[e mai =nalt]), Occultism (Ocultism),
Eastern Mysticism (Misticismul estic), Eastern Spirituality (Spiritualitate
Estic]), Ancient or Perennial Wisdom (+n[ele[ciune veche sau ve\nic]), Age
of Aguarius (Era V]rs]torului), Holistic Health Movement (Mi\carea s]n]tate
holistic]).
INTRODUCERE
Mi\carea Noua Er] este atqt o mi\care
religioas] cqt \i una social]. De fapt, cultura vestic] experimenteaz] =n
prezent o schimbare fenomenal] spiritual], ideologic] \i social]. Este o
religie v]zut] =n =ntreaga lume str]in] \i ostil] Cre\tinismului. Este o
sintez] multi-focalizat] \i cu multe fa[ete, variind =n diferite grade a
religiei mistice din orientul =ndep]rtat, \i anume Hinduism, Budism, Taoism
\i Ocultismul vestic, adaptat \i influen[at de cultura materialist] a
vestului. Uneori apare sub forme seculare.
Este alc]tuit] din sute de grupuri \i
indivizi care au cq\tigat o influen[] semnificativ], afectqnd aproape
fiecare sfer] a culturii - sociologie, psihologie, medicin], guvernul,
ecologia, \tiin[a, artele, educa[ia, comunitatea afacerilor, mas-media,
distractiile, sportul \i chiar bisericile. Mi\carea se exprim] ea =ns]\i =n
forme largi \i variate schimb]toare, de la evidentul ostentativ la subtil.
Este exprimat] =n forme religioase organizate, cum ar fi Christian Science
(|tiin[a Cre\tin]), Unity (Unitate) \i chiar forme de vr]jitorie. Da, se
arat] la fel de bine \i =n forme seculare, =n diferite seminarii referitoare
la poten[ialul uman \i, mult =ntre medita[ia transcedental], unele practici
alternative de s]n]tate holistic] \i anumite curriculum =n public =n \coli
(\i privat).
Cele mai importante \i obi\nuite crezuri =mp]rt]\ite
de cei implica[I =n MNE sunt diferitele combina[ii de gnosticism \i ocultism.
Gnosticismul este afirma[ia veche larg r]spindit] c] esen[a Divin] este
singura sau cea mai =nalt] realitate \i, Eul din subcon\tientul omului este
de fapt aceast] esen[]. Astfel, este o descoperire intuitiv], ?experien[]
vizionar] sau ini[iere =n doctrine secrete?, (nu deplina revelare a
adev]rului din Biblie), c] omul devine con\tient de acest Eu adev]rat.
Ocultism este ?o defini[ie general] pentru
diferite teorii, practici \i ritualuri bazate pe cunoa\terea esoteric], =n
special pretinsa cunoa\tere despre lumea spiritelor \i for[ele necunoscute
ale universului?.
Termenul de ?Noua Er]? este un termen
neoficial, derivat din astrologie, care indic] c] acest p]mqnt, dac] nu
cosmosul, este la limita tranzi[iei de la Era Picean] (ra[ional]) la Era
V]rs]torului a spiritualit][ii, fericirii \i armoniei tuturor lucrurilor.
De\i trece printr-o trezire semnificativ], ?Noua Er]? este cu greu ?nou]?.
De fapt, este foarte veche.
ISTORIC
Mi\carea Noua Er] este o trezire modern] a
tradi[iilor \i practicilor religioase din vechime. Adev]rata r]d]cin] este
centrat] =n mod egal =n Genesa 3:1-5 \i reverberat] de-a lungul mi\c]rilor
care au continuat expresia istoric]. +n minciuna original], Satan pune sub
semnul =ntreb]rii Cuvqntul lui Dumnezeu, autoritatea Lui \i poruncile Lui
(v.1), contest] faptul c] moartea este rezultatul neascult]rii (v.4) \i
pretinde c] prin achizi[ionarea secretului sau a =n[elepciunii gnostice omul
poate fi iluminat \i poate fi ?ca Dumnezeu?(v.5).
Multe din practicile \i crezurile oculte
trezite de moderna MNE erau parte a culturii p]gqne =nc] din vechime. Multe
dintre practicile comune MNE cum ar fi ghicitul, spiritismul, divina[ie (clar
v]z]tori; cei care v]d viitorul), necroma[ia (comunicarea cu mor[ii) \i
astrologia sunt condamnate clar \i puternic =n Biblie (Deuteronom 18:9-17;
Isaia 47:9-15). Acestea \i alte practici ocultice erau r]spqndite =n
religiile antice \i magice ale Caldeenilor, Egiptenilor \i =n cultara
Asiro-Babilonean] (Imperiile vechi ale Noii Ere, pag.15-62). {inqnd cont de
sfera larg] a prezen[ei continue, Biblia =I informeaz] pe credincio\i de
implica[iile escatologice Babiloneene. Minciuna din Genesa 3 este dezvoltat]
=ntr-un mod semnificativ =n Babilon (Isaia 47) \i continu] pqn] la ultimul
stadiu al dezvolt]rii, revelat ca sistemul lui Satan - o singur] lume , de
la sfqr\itul vremii (Apocalipsa 17-18).
Trei religii majore din lume, ale c]ror
crezuri \i practici sunt =mpletite cu MNE sunt Hinduismul, un produs de 5000
de ani de dezvoltare, Budismul, cca 560 +.C. \i Taoismul, cca. 500 +.C. O
alt] influen[] ocultic] proeminent] =n Europa a fost Druidismul, religia
cel[ilor, care se extinde din anul 300 +.C., pqn] =n vremurile de mijloc.
Proeminente expresii ale MNE au fost
transmise =n timpuri mai moderne =n Europa \i America de c]tre Emanuel
Swedenborg (1688 - 1772), transcedentali\ti ca Thoreau, Emerson \i
Wordsworth (la =nceputul anilor 1800) \i Teosofie introdus] de doamna Helena
Blavatsky (1831 - 1891)(The New Age Rage, pp. 22-24). Decada anilor \aizeci
a fost martora unei treziri a misticismului apusean ca valori tradi[ionale.
Zen, Carlos Castafiada, Beatles, Medita[ia Transcedental] \i Yoga, au
devenit toate populare.
+n anii optzeci, c]r[ile autobibliografice \i
mini-serialele TV ale lui Shirley MacLaine, au dat MNE mai mult] expunere =n
fa[a oamenilor \i avqnt. Ast]zi, diferitele cercet]ri demonstreaz] =n mod
constant c] =n Vest a avut loc o schimbare semnificativ], atqt =n ceea ce
prive\te crezurile cqt \i practicile MNE din =ntreaga lume. De exemplu, 36%
din americani cred c] astrologia este \tiin[ific] \i 25% cred acum =n
reqncarnare (Russel Chandler, Understanding the New Age, pgs.20, 130-133).
Pentru credincio\i este important s]
recunoasc] chiar \i cele mai distinse forme ale MNE. Ce urmeaz] constituie o
list] cu organiza[iile, crezurile \i practicile asociate cu MNE: astrologia,
aura, magie neagr] \i alb], bioenergia, Brahman, Budism, chakras, energia
chi, Hristos - con\tiin[a, \tin[ele cre\tine, biserica universal] \i
triumf]toare, cristalul, Druidism, misticismul estic, ESP, est,
extraterestriale, Forumul, mersul pe foc, Gaia, gnosticismul, Hare Krishna,
cuno\tin[] mai =nalt], hinduism, mi\c]ri poten[iale umane, Kaballah, karma,
magic, \tiin[a min[ii, spiritualitatea nativ] american], experien[ele
lqng]-moarte, neo-p]gqnism, nirvana, parapsihologie, prana, psi,
reflexologie, reiki, reqncarnare, \tiin[a religiilor, shamanism, controlul
min[ii Silva, spiritism, Tai Chi, Taoism, c]r[ile de tarot, teosofie,
atingere terapeutic], trans-tunel, medita[ie transcedental], psihologie
transpersonal], OZN, \coala unit][ii cre\tine, vr]jitoria, yin-yang, yoga \i
zen.
DOCTRINE
Avqnd =n minte faptul c] grupurile MNE sunt
destul de eclectice, provenind din cqteva religii tradi[ionale men[ionate
mai =nainte, ceea ce urmeaz] este o descriere general] ale celor mai
proeminente teme unificatoare ale MNE.
DUMNEZEU
Chiar dac] mul[I apar[in]tori ai MNE =l
descriu pe ?Dumnezeu? =n termeni impersonali, =n cele din urm], ?Dumnezeu?
este o for[] de via[] impersonal], con\tiin[] sau energie. Cosmologia (natura
lumii \i a universului) MNE este monoteist] \i panteist], ceea ce =nseamn]
c] tot ceea ce exist] are o singur] esen[] \i acea singur] esen[] este
Dumnezeu. Fiecare lucru reprezint] o form] diferit] a acestei esen[e (energie,
cuno\tin[], putere, dragoste, for[]). Starea lui Dumnezeu este denumit] =n
termeni diferi[I printre diferitele grupuri ale MNE, cum ar fi: Dumnezeu-
cuno\tin[a, Dragostea universal], Realizarea - personal], EU SUNT, eul mai =nalt,
Brahman, Nirvana, etc.
ISUS HRISTOS
Isus a fost un om care a evoluat spiritual la
stadiul de fiin[a ?Hristos?. ?Hristos? este un stadiu real al esen[ei
finale. Fiin[a adev]rat] a fiec]ruia este ?Hristos? \i scopul fiec]rei
persoane este s] ajung] la realizarea-proprie. Astfel pentru MNE, Isus,
Hristosul este unul dintre mul[ii =nv][]tori care s-au =n]l[at, un
deschizator de drumuri, a c]rui func[ie este s] trezeasc] omenirea \i s]
lumineze calea. Mul[I chiar reinventeaz] un Isus istoric, afirmqnd c] El a
c]l]torit =n India \i acolo a =nv][at doctrinele MNE, =n ?timpul anilor Lui
de t]cere?(Shirley MacLaine, Out on a Limb, pgs.233-234).
OMUL
Omul nu este p]c]tos deoarece adev]rata lui
esen[] este divin] \i perfect]. Singura discontinuitate =ntre om \i
?Dumnezeu? este ignoran[a omului fa[] de poten[ialul lui nelimitat. Omul
este divin. El =\i creaz] propria lui realitate. Adev]rul absolut este =nlocuit
cu experien[e relative, subiective.
DESTINUL OMULUI
Deoarece omul este prin el =nsu\i divin \i
perfect, singura problem] real] a lui este ignorarea acestui fapt. Omul are
o percep[ie a finutului, care =n realitate este o iluzie (Ken Keyes, Jr.,
Handbook to Higher Conscipusness, pgs.125-129 ). Mqntuirea =n MNE este ca
omul s] fie luminat prin cunoa\tere experimentat] (gnosis). Grupurile Noua
Er] ofer] tehnici ocultice care s]-I fac] capabili pe indivizi \i apoi =n
final lumea =ntreag], s] evolueze la aceast] unic] cuno\tin[] (solidar])
(James Redfield, The Celestine Prophecy: An experimental Guide, pp.
243-260). Aceste tehnici pot include st]ri modificate ale cuno\tin[ei (deseori
medita[ia transcendental]), yoga, cristalul, tunelul (c]l]uzirea duhului),
terapia vie[ii trecute, acopunctura, etc.
Un crez aproape universal =ntqlnit la adep[Ii
MNE este o adaptare a conceptului hindus despre reqncarnare , care =nva[] c]
dup] moarte sufletul sau esen[a vine =napoi =ntr-o alt] form], pentru a
continua evoluarea spiritual]. Adep[ii MNE reprezint] gre\it istoria
bisericii, doctrinele cre\tinismului \i uneori rest]lm]cesc Scripturile
pentru a sus[ine ideea c], cre\tinismul original gqndea la reqncarnare. +n
mod gre\it, ei sus[in c] biserica de =nceput a suprimat doctrina \i I-a
cenzurat tehnicile (Kenneth Ring, Heading Toward Omege, p.158).
R}SPUNSURILE CRE|TINILOR
Urma\ii MNE sunt =n diferite stadii ale
tranzi[iei \i asimil]rii =nv][]turii. +n plus, deoarece MNE =nva[] c]
adev]rul este relativ \i individual, cre\tinii trebuie s] se aproprie de
indivizi. Pune[I-le adeptilor MNE =ntreb]ri. Ce duh au ei? Ce s-a =ntqmplat
=n vie[ile lor de a precipitat aceast] cale? Ce c]r[I, experien[e sau idei
sunt cele care au cea mai mare influen[], sunt cele mai importante pentru ei?
R]spunsul ar trebui s]-I ofere credinciosului o bun] direc[ionare asupra a
ceea ce ar trebui s]-\i focalizeze aten[ia.
Subiectele fundamentale care sunt necesare a
fi discutate cu adep[ii MNE sunt epistemologia (sursa adev]rului),
ira[ionalismul relativismului, erori reale \i istorice, gre\elile \i
inconsecven[a =n a tr]I vederile lor, \i =n final, o clarificare a realului
Dumnezeu, Isus \i Evanghelie, contrastate cu cele ale MNE. Adep[ii MNE
trebuie s] vad] c] trebuie f]cut] o alegere =n loc s] estompeze distinc[ia.
Cre\tinii ar trebui s] fie =n stare s]
dmonstreze c] Biblia nu =nva[] reqncarnarea . Cqnd Isus =l nume\te pe Ioan
Botez]torul ?Ilie?, El =n mod cert vorbe\te metaforic. Luca 1:17 demonstreaz]
c] Ioan =mplinea profe[ia din Maleahi 4:5-6. De fapt Ilie a fost v]zut cu
Isus pe Muntele schimb]rii la fa[], =n Matei 17:1-3. +nsemn]tatea =nvierii
este opusul reqncarn]rii (Evrei 9:27; 1 Cor. 15:12-28). Subliniaz] c] dac]
Dumnezeu este o for[] impersonal], atunci dragostea \i iertarea nu sunt
posibile. Acestea sunt atribute personale care sunt opuse legii impersonale
karmice. Fundamental, rug]ciunea de mijlocire este absolut necesar]. Lupta
pentru sufletele oamenilor este cq\tigat] prin harul lui Dumnezeu,
intervenind \i atr]gqndu-I la Sine.
